Si daca tot ce stiam despre disciplina este gresit? Partea a III-a

Si daca tot ce stiam despre disciplina este gresit? Partea a III-a

Publicat de stefan 17.06.2017 0 Comentariu Copilul autentic,Parenting si Psihologia copilului,

Partea I - aici
Partea a II-a - aici

Urmatorul pas este sa identifici provocarile cu care se confrunta fiecare student: tranzitia de la autoizolare catre grup, pastrarea autocontrolului, sa ramana alauri de grup. Binenteles, abordarile se vor face pe rand. De exemplu, un copil poate sa bata in retragere datorita presiunii ca “lumea se tot uita la e”. Solutia? “Tot el poate veni cu ideea sa stea pentru moment undeva mai in spatele clasei de unde sa asculte”, ne spune D’Aran. Profesorii si studentul vot face impreuna un plan ca usor, usor sa se implice din ce in ce mai mult.

 

Asta insa cere o schimbare dramatica in modul de gandire si in rutina. Scoala Centrala a gasit fonduri ca sa imparta clasele in doua. O parte a fost numita “Centrul de Invatare” - un loc linistit pentru copiii care vor sa ia o pauza, sau o gustare si care vor sa-si rezolve problemle inainte de a se alatura din nou clasei. Cealalta jumatate a devenit o camera pentru solutii. Scoala a inceput un program de pregatire a profesorilor pe Skype, pe durata a 20 de saptamani, o ora si jumatate de pregatire saptamanala cu Greene.

 

Sesiunea de revenire a lui Will avusese loc in primul an, dupa cateva tentative nereusite, cand D’Aran, apoi un consilier si profesorul lui lucrasera cu el. El refuzase sa participe la lectile de dictare alaturi de colegii sai. Peste 45 de minute ascultasera raspunsul lui Will, tipic oricarui copil, si anume “NU stiu de ce”, pana sa ajunga la o solutie. Will veni cu ideea ca ii va fi mai usor sa scrie daca va avea un mic spatiu unde sa faca si un desen. Nu dupa mult timp, scrisul inceta sa mai fie o problema pentru el.

 

Psihologul Ross Greene vine cu o abordare diferita pentru “a trata” comportamentul copiilor.

Pe Greene, la 57 de ani, un bun lector, l-am vazut la conferinta anuala “Lives in Balance” adresandu-se unui public format din peste 500 de profesori si psihologi, revoltat de milioanele de copii pusi sub medicatie si pedepsiti pentru comportamente necorespunzatoare.

 

Cifrele vorbesc de la sine. Pe lista copiilor care risca sa faca trecerea de la scoala direct la penitenciar intra nu mai putin de 5.2 milioane de copii cu ADHD, 5 milioane cu dificultati de invatare si 2.2 milioane cu tulburari de anxietate, dar si 16 milioane care au experimentat repetate traume si abuzuri, 1.4 milioane cu depresii, 1.2 milioane din spectrul autismului si 1.2 milioane care ajung pe strazi. “Asa-zisul comportament dificil al copiilor este inca foarte prost inteles, iar noi continuam sa-l tratam in moduri agresive, unidirectionale, ineficiente, contraproductiv”, a vorbit el audientei. “Nu numai ca nu ajutam, dar continuam sa facem lucrurile intr-o maniera care nu face decat sa inrautateasca totul. Rezultatul vor fi niste copii alienati, fara speranta, cateodata agresivi sau violenti.”

 

Greene a trecut prin metoda Skinner, o metoda de modificare comportamentala adoptata de majoritatea celor care lucreaza cu familii si copii. Dar in primii ani de lucru la Virginia Tech a inceput sa puna la indoiala eficacitatea acestei tehnici. Le spunea parintilor cum sa foloseasca consecintele si recompensele, dar familiile inca se loveau de probleme simple la imbracat si ora de culcare. Lui Greene i s-a parut ca trateaza mai mult simptomele, in timp ce ignora boala.

 

In aceeasi perioada a inceput sa incorporeze noi date din neurostiinta care descoperise ca cortexul prefrontal juca un rol important in executie, in capacitatea noastra de a ne controla impulsurile, de a ne prioritiza scopurile si de organizare. Alte cercetari ne arata ca pur si simplu la unii copii aceasta functie se dezvolta mai incet, concluzia fiind ca ei pur si simplu nu au inca capacitatea de a putea sa-si controleze comportamentul.

 

Dar creierul nostru este intr-o continua schimbare. Invatand si repetand, putem chiar sa dezvoltam noi structuri in creier si sa cream noi legaturi neuronale. Laureatul premiului Nobel, Eric Kandel, a descoperit ca memoria e posibil sa fie depozitata in sinapsele sistemului nostru nervos. El a castigat premiul in anul 2000, descoperind ca un simplu nevertebrat marin poate dezvolta noi neuroni daca este supus precesului “invatarii”.

 

Implicatiile acestor noi descoperiri sunt foarte importante pentru profesori si oameni de stiinta: copiii chiar pot sa-si “remodeleze” creierul cand invata si deprind diverse abilitati. Numai spunand copiilor acest lucru, si acestia au devenit mai motivati si mai orientati catre scopuri.“Totul asteapta sa fie descoperit si pus cap la cap”, spune Greene. El a inceput sa directioneze parintiii catre rezolvarea problemelor si incurajarea abilitatiilor copiilor. A functionat.

 

Dupa ce a devenit doctor in psihologie clinica, in anii ’90 Greene s-a mutat in Massachusetts si a inceput sa predea la Harvard Medial School. Tot atunci a inceput sa implementeze aceasta noua abordare in clinicile de psihiatrie care foloseau vechea metoda Skinner. In 2001, Cambridge Health Alliance, un spital din Boston, a anuntat ca dupa adoptarea acestei metode, in mai putin de un an, medicamentatia si restrictiile au scazut la tinerii pacienti de la 20 de cazuri pe luna, catre zero. O alta clinica, Virginia Tech, a confirmat valabilitatea acestei metode dupa aplicarea ei pe un grup de 134 de copii cu varste intre 7 si 14 ani.

 

Prima recunoastere oficiala a metodei lui Greene a fost in Journal of Consulting and Clinical Psychology, acesta aparand chiar pana in 2001 si in emisiunea Oprah, fiind invitat sa vorbeasca in spitale si conferinte din ce in ce mai mult.

 

VA URMA

 

Sursa: http://www.motherjones.com/politics/2015/05/schools-behavior-discipline-collaborative-proactive-solutions-ross-greene

 

Sursa: http://www.motherjones.com/politics/2015/05/schools-behavior-discipline-collaborative-proactive-solutions-ross-greene - See more at: https://www.casutacujucarii.ro/blog/ce-stiam-despre-disciplina-gresit-ParteaII-a#sthash.YI9NtQ65.dpuf

Lasa un Comentariu