-
Coșul este gol!
Sunt cel putin zece ani de cand vad cum scolile, guvernele si mai ales parintii se chinuie sa rezolve problema telefoanelor mobile si a tabletelor la copii.
Au aparut tot felul de articole ale specialistilor care pun la zid folosirea tabletelor. “Statul la tableta provoaca autismul”. Cine spune asta? "Conform unor studii", este raspunsul, in general. Aceste "studii" insa, dupa parerea mea, contravin realitatii.
Se pare ca nu invatam nimic din istorie. Ce ma face sa afirm acest lucru? Pai, sa facem o recapitulare: Din cate imi amintesc, fara o documentare prea elaborioasa, ci doar facand apel la cultura noastra generala, stiintele au fost interzise in trecut, in multe momente din istoria umanitatii. Literatura a fost interzisa intr-o perioada, mai ales femeilor, pentru ca deveneau ce nu trebuia. Au fost arse carti, au fost arsi si oameni, muzica a fost interzisa, ideile au fost interzise. Si toate aceste lucruri interzise enumerate fac parte dintr-o categorie de lucruri considerate bune, care te ajuta sa evoluezi. Au fost intersize insa si lucruri considerate mai putin bune, care, folosite fara masura, duc la o decadere, lucruri cum ar fi: alcoolul, drogurile, fumatul, nuditatea etc.
Cum credeti ca reactioneaza un copil caruia i se spune sa nu faca ceva, "ca e rau", si de fapt el vede ca acel lucru, aparent, il face sa se simta bine? Ai inteles! Exact pe dos. Spune-i adevarul, nu-ti fie lene. Spune-i ca la inceput il va face sa se simta bine, apoi excesul ii va crea o dependenta care il va controla. Invata-l sa gandeasca, sa se puna in postura de observator, sa inteleaga ca de fapt orice exces este negativ.
Revenind la tot ce a fost interzis vreodata, ghiciti ce se intampla! Orice a fost interzis, a devenit intr-un fel mai puternic. De ce? Pentru ca au aparut niste oameni care au inteles cum functioneaza mintea umana si au profitat de asta, facand bani pe seama confuziei.
Mintea umana este facuta sa zica NU. Este facuta sa faca exact pe dos, cata vreme nu i se ofera o alternativa, o explicatie cu care sa rezoneze. Cata vreme stam in cochilia propriilor noastre credinte care nu sunt bazate pe intelegere si care corespund mai ales unui context trecut, nici ca vom intelege. Si mai grav, nu ne vom adapta. Si poate si mai grav, nu vom putea sa le oferim celor care vin dupa noi niste unelte cu care sa-si duca potentialul la maxim. Cum auzeam la radio pe cineva de la Gasca Zurli deunazi, “parintii care se plang de copiii lor cu probleme, sunt de fapt niste parinti neadaptati.” (redau fraza din memorie, cu aproximatie)
Oameni buni, chiar nu invatam nimic?
Ce facem cand nu intelegem un lucru? Noi (pentru ca si eu fac parte din aceeasi generatie) Il interzicem. Fugim de el. Ne este frica.
Acesta este si cazul tabletelor. Le interzicem. Si ce credeti ca se va intampla? Pai, o sa transmitem si copiilor nostri exact ce traim atunci cand le interzicem: sa fuga, sa le fie frica etc. Transmitem asta unor copii care s-au nascut pregatiti, pentru ca, nu-i asa, Natura e mai desteapta ca noi si le da tot ce trebuie pentru contextul in care se nasc. Iar noi ce face? Noi le taiem aripile...
Ce am putea face de fapt?
SA NU DAM INAPOI
De ce sa facem ceva contraproductiv cand putem sa imbunatatim? De ce sa cream o reactie negativa din partea unor copii, care sunt mai adaptati contextului actual decat noi, cand putem sa invatam din propriile greseli si sa le oferim alternative in care sa foloseasca tehnologia asa cum trebuie, in favoarea lor.
Tehnologia vine si va veni peste noi, fie ca vrem, fie ca nu vrem noi. Fie ca mergem sa facem matanii, fie ca ne scufundam in nepasare, fie ca o interzicem sau o luam la fuga. Provocarea este sa folosim digitalul in moduri creative si relevante si sa le aratam celor care vin dupa noi (asta dupa ce am deschis ochii noi pentru noi, in primul rand) ce rol va juca el cu adevarat in viata lor.
Asta ne va face mai constienti si mai responsabili.
Intr-o epoca a consumerismului nu putem decat sa fim mai cumpatati. Este timpul sa invatam sa nu ne mai risipim si asta trebuie sa faca parte din programa scolara. Este timpul sa ne educam sa nu ne mai risipim atentia. Sa nu ne lasam atentia furata de smarphone-uri, asa cum le este furata parintilor nostri de toate non-sensurile de la televizor si sa invatam cum sa devenim observatori. Trebuie sa apara o materie obligatorie “cum sa folosesti internetul si tehnologia intr-un mod sanatos.”
Asta nu se poate face decat daca noi insine devenim mai constienti de rolul pe care il joaca tehnologia in mediile in care activam: politic, social, educational si in mediul inconjurator. Trebuie sa devenim mai responsabili cand tastam ceva intr-o postare dintr-un grup. Trebuie sa fim mai putin subiectivi si sa ne punem in postura de observatori.
Si asta presupune multe.
SI NU IN ULTIMUL RAND, SA CONTINUAM SA INVATAM
Cata vreme vom fi dispusi sa invatam si nu sa credem ca stim totul, vom fi pregatiti pentru nou, vom fi capabili sa ne adaptam noilor contexte si vom reusi sa ne imbunatatim viata constant.
Telefoanele mobile pot ajuta studentii sa-si monitorizeze evolutia si sa le dea o directie buna de urmat, ii pot ajuta sa-si descopere noi interese care sa le faca viata mai plina si mai bogata. Le pot dezvolta creativitatea, le pot imbunatatii relatiile sociale si pot sa-i ajute sa-si rezolve problemele in moduri in care noi nici nu putem banui.
In clase, telefoanele mobile pot sa usureze munca in grupuri, sau sa potenteze creativitate, dezbaterile si multe altele. Pot da profesorilor o privire de ansablu asupra nivelului de intelegere al fiecaruia, instant. Profesorii pot castiga timp folosind tehnologia si sa ofere mai mult suport celor care au nevoie.
In concluzie deci, sa nu ne taiem tuturor, aripile. Sa ne privim, sinceri. Asta vrem de la viitor?
Daca doriti sa continuam discutia, lasati un comentariu. Orice idee este binevenita. Cei care lucreaza cu aplicatii sau in programare, sunt bineveniti cu sugestii. Sunt deschis colaborarilor si formarii unor grupe/grupuri care sa promoveze ideile din acest articol. Parintii, viitorii parinti, cei carora le pasa de copii si chiar daca nu sunt inca parinti, care vor sa discute pe marginea celor spune, sunt bineveniti. Ideea este sa fim constructivi, sa nu ne mai lamentam si sa fim obiectivi fata de problemele existente sa ne orientam catre viitor, catre un scop precis.